Au studiat în străinătate și s-au întors cu un suflu nou la businessul familiei din turism. Maria și Ana Goicea sunt directorul de marketing, respectiv directorul agenției turoperatorului Cocktail Holidays, ale cărui programe au dus numai anul acesta 28.000 de români în vacanță în străinătate. Au interacționat cu turismul încă de mici, când după școală se făceau utile în agenție. Acum știu fiecare rotiță a mecanismului și mai ales cum să le seteze pentru ca vacanțele turiștilor să fie un… cocktail de trăiri indiferent de destinația aleasă, Egipt, Turcia, Grecia, Spania.
iVisit: Vă propunem să ne imaginăm în 1993, la începutul agenției. Ce profesie vă gândeați la vremea respectivă că veți alege?
Maria: Eu când eram mică întotdeauna îmi puneam ca dorință să fiu fericită, indiferent de profesie sau unde voi ajunge în viață.
Ana: În 1993 eram în clasa întâi și la vremea aceea făceam vouchere, desenam, pentru că auzeam prin casă. Le desenam cu „v” acela creț, cum făceai caligrafie. Aveam o idee pentru că deja fusesem în Atena în vacanță, prima ieșire din țară și mi se părea un domeniu foarte interesant ce făcea mama (n.r. Adriana Goicea, fondatorul Cocktail Holidays) pe vremea aceea la birou.
Eu am avut două viziuni. O parte artistică, voiam să devin pictoriță, ceva cu arta. Aaa, și teatru. Am jucat în toate piesele de teatru în timpul școlii, liceului. Iar în clasa a 8-a spre a 9-a i-am rugat să mă dea la Liceul Tonitza și nu au vrut. Mi-au zis că ei habar nu au cum să mă ajute cu asta. Atunci am zis ok, rămâne doar la stadiul de hobby.
În clasa a 11-a am vândut „Litoralul pentru toți”. Au fost primele produse vândute de mine.
iVisit: Când v-ați dat seama că vă veți alătura business-ului de familie? A fost o alegere firească sau ca urmare a discuțiilor din familie?
Maria: Nu mi-am închipuit o profesie anume… Au fost niște tentative pentru Stomatologie sau Medicină, dar mi-au trecut repede. Bineînțeles că în casă vorbindu-se numai limba turism, a fost ceva firesc să merg mai departe în acest domeniu. Și sunt tare mândră că am luat-o pe această cale deoarece suntem un business 100% românesc de familie cu tradiție.
Ana: În clasa a 11-a. A fost o alegere firească. Eu am lucrat la bancă un an și jumătate pentru că mă plictiseam în timpul facultății și-mi trebuia o activitate. Am stat un an și jumătate la bancă pe vânzare. Mai întâi baza de date și apoi vânzare și mi-a plăcut. Dar știam că nu este ce trebuie pentru mine. Puteam să fac performanță și acolo și cred că dacă făceam un master în finanțe aș fi rămas să lucrez în bancă.
Am studiat administrarea afacerilor în limba germană. Puteam să fac specializarea în turism sau în finanțe-bănci, dar am zis vreau să fac turism.
iVisit: Maria, tu când ai realizat că vrei să faci turism?
Maria: Nu-mi dau seama când… Eu am călătorit foarte mult în timpul facultății. După master am lucrat la un institut de cercetare din Germania. Am dat peste un profesor care lucra la Munchen și m-a luat să lucrez acolo. Mi-a plăcut foarte mult, am stat șapte luni acolo. Pentru că eu sunt cu cifrele, am lucrat la un proiect, am analizat cât de mulțumiți sunt călătorii în Germania, în toate landurile, cu transportul în comun. La sfârșitul proiectului m-au pus pe mine să fac rapoartele și asta a fost foarte interesant. Era institutul numărul unu din lume, iar în Germania era cel mai cunoscut survey. Asta m-a frapat, pentru că m-au pus pe mine, practicantul din România să fac aceste rapoarte.
iVisit: Cum ați început să lucrați în agenție? De ce v-ați ocupat la început?
Maria: Sincer am început încă de la vârstă fragedă. Pe vremea când agenția era doar în Piața Amzei și eu eram la școala de limba germană Goethe, după ce terminam orele mergeam la birou la mama și stăteam cu ea până târziu. Îmi plăcea să mă implic în diverse activități precum organizarea biroului, curățenie, scrierea de liste – activitate specifică charterelor, sau chiar a biletelor de avion. Pe vremea aceea toate biletele trebuiau scrise manual și trimise prin poștă… Nu vă închipuiți cum era când îți dădeai seama că ai greșit ceva la ele și trebuia să o iei de la capăt cu 100 de bilete…
Ana: După master. Până atunci am mai lucrat într-un hotel în Tenerife. Am lucrat în departamentul de vânzări și marketing. Mi-a plăcut foarte mult, deși mă vedeam în departamentul de promovare, pentru că m-aș fi dus la târguri. Vorbesc atâtea limbi străine! De ce m-am pregătit atât? Și m-aș fi plimbat în țări să prezint hotelul, să fac contractări pentru hotel. Aș fi făcut hotelărie, dar având șansa să avem un turoperator acasă am mers pe partea asta.
Maria: Am fost și eu în Tenerife și mi s-a părut că dintr-o agenție de turism unde ai atâtea hoteluri, destinații, am ajuns într-unul singur, pe o insulă. Pe mine nu m-a atras hotelăria. În 2013 am început să lucrez în firma full time. Până atunci am fost consilier la distanță.
iVisit: Care a fost atitudinea părinților față de voi? V-au tratat ca pe un angajat, ca parte din familie, au fost mai exigenți?
Maria: M-au tratat ca pe un membru al familiei, adică au fost mai exigenți. Probabil tocmai pentru că aveau așteptări mai mari și le sunt recunoscătoare pentru asta. Așa am devenit și eu la rândul meu mult mai exigentă cu mine și mai luptătoare. Am multe planuri și îmi doresc să reușesc să fac multe proiecte frumoase și de folos pentru comunitatea noastră. Sunt mândră că sunt româncă și de aceea m-am și întors după studii acasă, chiar dacă știam că aici totul va fi mult mai greu.
Ana: Am avut senzația că uneori au fost mai exigenți, tocmai pentru că ești copilul lor. La angajator este mai simplu. Aici trebuie să dai mereu în plus.
iVisit: Ați simțit rețineri din partea angajaților?
Ana: Nu, noi suntem colegi, nu sunt fata șefului. Nu s-a schimbat nimic. Ne-am comportat firesc cu ei. La noi este o atmosferă familială, nu suntem genul care le cere să facă lucruri, iar noi să stăm să ne facem unghiile. Muncim cot la cot. Eu am avut șef când am venit. Pe Mariana (n.r. Mariana Tufan), era directorul agenției pe vremea aceea. Ea îmi spunea ce să fac. Și a fost mai bine. Am venit din facultate și aveam nevoie de o perioada de adaptare, să văd cum funcționează lucrurile. Am pornit de la zero. Nu poți să nu treci prin toate departamentele să vezi ce se întâmplă. Eram și postaș, mergeam și la bancă, făceam casierie. Știu să le fac pe toate.
Maria: Avem colegi care lucrează la noi de 10, 15 ani și ne cunoaștem bine. Era o chestie firească, naturală. Aveam deja o relație cu ei.
iVisit: Ce ați învățat de la părinți că este important în afaceri?
Maria: Sa fii corect pentru a putea dormi liniștit noaptea! Plăcerea de a reuși este infinit mai mare atunci când știi că ai mers pe calea cea dreaptă.
Ana: Că trebuie să dormi noaptea cu capul liniștit pe pernă. Reguli de bază, să nu ne întindem mai mult decât ne este plapuma. Și încă un lucru, că nu suntem Făt-Frumos care să crească într-un an cât alții în șapte.
iVisit: Făcând parte dintr-o altă generație față de părinții voștri, ce greutăți ați întâmpinat și ce neînțelegeri au apărut privind deciziile pentru companie? Ce ați vrut/ați vrea să schimbați și nu v-au permis părinții?
Maria: Greutățile de a vorbi aceeași limbă, bineînțeles. Eu am venit întotdeauna cu idei noi din afară, pentru că am studiat foarte mult în afară. Pe de altă parte ei au venit cu experiența de atâția ani și cunoașterea pieței și au încercat să mă tempereze. Doar că una dintre calitățile sau defectele mele, depinde cum privești, este că sunt o fire foarte determinată. Nu știu să zic care dintre noi a întâmpinat dificultăți mai mari în relația profesională. Lăsând gluma la o parte cred că este firesc să existe asemenea provocări, tocmai pentru a ajuta la dezvoltarea și menținerea companiei pe piață în special în zilele noastre, în contextul unei competiții permanente.
Ana: Poate niște idei mai avangardiste pe care le-am prins din facultate. Am avut niste discuții care au rămas doar în acel stadiu, pentru că părinții mei îmi spuneau că vorbesc din cărți.
iVisit: Dar ceva ce ați propus și s-a realizat?
Ana: Eu am venit cu ideea de social media. Dar a fost o ideea discutată cu șefa mea, care mi-a râs în nas la vremea respectivă. După ce fenomenul a luat amploare a venit la mine să-i postez și ei o ofertă pe Facebook.
În cazul Mariei a fost standul nostru de la târgurile de turism. La început se ocupa mama și a venit Maria cu idei avangardiste. I-a zis ok, dă-i drumul și cu catalogul.
iVisit: Ați recomanda tinerilor să lucreze în compania părinților? Care sunt, totuși, minusurile/nemulțumirile ori avantajele în a lucra cu părinții?
Maria: Depide ce își dorește fiecare. La noi s-a potrivit foarte bine acest tip de business, deoarece oricum aveam o relație strânsă cu părinții, iar ei au fost întotdeauna deschiși față de noi. Mai mult decât atât, sunt de părere că fiecare trebuie să încerce să meargă pe ramura care îi place, dar dacă ai ajutor din partea părinților ai acces la experiența lor de atâția ani și poți performa mult mai repede.
Totuși, recomand tinerilor, orice ce ar face să încerce să fie cât mai implicați și pasionați de ceea ce fac.
Ana: De ce nu? Dacă nu lucrează copiii ce pretenții să ai de la alți oameni? Dar asta trebuie să fie o tradiție de familie și să le placă. Dacă merg pe același traseu, eu le recomand.
iVisit: Un neajuns?
Ana: Un neajuns este că se vorbește acasă doar despre business. Sunt rare momentele în care vorbim și despre altceva. Te mai și cerți din cauza diferențelor de opinie, nu mai faci diferența.
iVisit: Cât timp te vezi lucrând în companie? Care ar fi următorul pas?
Maria: Mă văd lucrând în continuare deoarece am ajuns destul de sus și sunt mândră să fac parte dintr-un asemenea business. Avem o structură foarte solidă și principii care sunt în concordanță cu aspirațiile mele. Cât despre următorul pas, am mai multe proiecte noi pe care sunt nerăbdătoare să le implementez.
Ana: Nu mă simt ca și cum aș merge la birou. Nu am momente de genul „azi e luni”. Poate mai spun „vai ce zi grea am avut”. Singurele momente sunt acelea în care am sinuzită și stau acasă. Dar și atunci lucrez de acasă.
iVisit: Ați luat în calcul să începeți un business propriu, într-o altă industrie? Care și de ce?
Maria: Cu siguranță! Și nu doar în alt domeniu, cât și compania noastră vreau să o reinventăm ca să ne adaptăm cerințelor clienților de mâine! Cât despre alt business, sunt întotdeauna deschisă la oportunități noi deoarece îmi plac foarte mult provocările. Nu este exclus să fac și altceva. Poate ceva cu gastronomie.
Ana: Nu mă gândesc pe termen mediu, dar pe termen lung poate o să îmi dezvolt latura artistică. După 50 de ani.
iVisit: 2018 este un an important pentru Cocktail Holidays, împlinește 25 de ani de activitate. Ce schimbări v-ați propus să faceți din acest moment? Este vânzarea online o parte din strategie? Ce așteptări aveți pentru următorii ani?
Maria: Este un an foarte important pentru noi și consider că este și un an al schimbărilor. S-au aliniat astrele, să zic așa, și ne pregătim să schimbăm multe în cadrul companiei, pentru a putea fi mai aproape de turiștii noștri.
iVisit: Aveți și experiența Germaniei și Austriei. Cum vi se par atât viața în România, cât și România ca loc pentru a dezvolta un business, respectiv un business în turism? Ce ați schimba/ce apreciați în România?
Maria: Mediul de business în România este unul foarte stimulativ. Ca un miraj, deoarece iți oferă multe posibilități, dar și multe provocări. În afară ai foarte multă stabilitate și suport, aici trebuie să te lupți de unul singur, dar în momemtul în care știi că ai reușit pe forțe proprii satisfacția este pe măsură. Apropo de experiența Germaniei. Masterul l-am făcut în Germania cu focus pe management în turism. Sunt tare mândră să spun că am primit o bursă oferită de statul german care m-a susținut financiar în cei doi ani și nu m-am bazat pe faptul că părinții mei m-ar putea susține și ei. De aceea eu sunt de părere că indiferent unde te afli, dacă ai voință și dorința de a face ceva, întotdeauna vei reuși.
Ana: Nu suntem o piață matură ca cele vestice, Austria, Germania. Cum călătoresc ei, cum fac outgoing, dar și incoming. Este dificil și acolo, dar există legi care protejează agenții turoperatori. De curând am vorbit cu cineva din Austria și-mi spunea că există o lege pentru defăimare. Dacă cineva încearcă să-ți strice imaginea poți să câștigi în instanță.
iVisit: Ce destinație și tip de vacanță vă plac cel mai mult? Cât de des călătoriți în timpul unui an? Unde ați vrea să ajungeți în următorii cinci ani? Care a fost cea mai scumpă ori ieftină vacanță?
Maria: Paradoxal, noi călătorim foarte des dar în interes de serviciu, care este total diferit față de tradiționala vacanță de relaxare. Când mergi să descoperi o destinație ai un program cel puțin antrenant, cu vizite zilnice la nenumărate hoteluri, excursii de tot felul, obiective turistice. Eu anul acesta când mi-am luat concediu la propriu după vreo trei ani de zile nu mi-am dorit decât să mă relaxez și să nu fac nimic altceva.
De obicei îmi place să călătoresc în stil „local”. Adică îmi doresc să am confortul meu, dar totodata să descopăr și cultura locală cu obiceiurile și tradițiile aferente. Nu mă limitez la hotel în sine. Și de multe ori am fost foarte plăcut surpinsă să dau de oameni calzi, dornici să ne arate cultura lor.
Ana: Orice tip de vacanță. Sunt momente în care vrei să stai într-un resort de cinci stele, de lux, în care să te răsfețe până la unghia mică de la picior, să stai sub un arbust, să bată briza mării. Dar sunt și momente în care vrei să faci un circuit, de exemplu în Egipt, unde să nu ai un moment liber, să vizitezi, să auzi legende și povestiri. Ambele sunt bune. Îmi place și în România, îmi place să merg la Predeal, să stau ca „ursu în bârlog”, să nu ies, să gătim, să stăm pe balcon, să fim cât mai mulți.
iVisit: Cât de des călătoriți în timpul unui an?
Ana: O dată, de două ori pe lună.
Maria: O dată la o lună, două.
iVisit: Unde ați vrea să ajungeți în următorii cinci ani?
Ana: Eu nu am fost în Statele Unite și Canada. La New York aș vrea să ajung. Mi-ar plăcea să merg în Iran, nu știu de ce am dezvoltat această idee. Aș vrea să fac circuitul pe Nil, este un produs din oferta noastră, vreau să văd piramidele, vreau să fac circuitul așa cum trebuie. Și Polinezia Franceză este în bucket list.
Maria: Și eu aș vrea să fac croaziera pe Nil, dar și America de Sud.
iVisit: Care a fost cea mai scumpă și cea mai ieftină vacanță?
Maria: La mine a fost un city break în Belgrad. Am rămas șocată când am văzut că totul este atât de ieftin. Am calculat că a ieșit pe la vreo 300 de euro city break-ul, cu toate nebuniile, cazare la patru stele cu mic dejun inclus.
Ana: În Vama Veche, 150 de lei două nopți. În Maldive am fost împreună, nu dăm cifre, a fost cea mai scumpă.
iVisit: Când vă alegeți vacanța vă uitați la stele?
Ana: Nu. Anul trecut în vacanță în Tenerife am stat și la cinci stele, și la patru stele, în hotelul în care am făcut practică.
Maria: Depinde de situație, de tipul de vacanță. La noi nu stelele sunt definitorii. Dacă ne alegem un hotel de multe ori avem și un motiv. În India am stat la un hotel cu o poveste în spate, pe care îl vizitasem într-un infotrip.
iVisit: Business class sau low cost?
Ana: Nu mergem la business class. Dacă mă invită colegele de la charter la business class, accept.
Maria: La zboruri lungi e de preferat să mergi la business class.
iVisit: Care a fost cea mai mare extravaganță în călătorii?
Ana: Când am fost invitată la o petrecere bollywoodiană în Dubai. A fost ceva ieșit din comun. Am dansat toată noaptea pe muzica lor, am băut rom cu cocos și am fumat narghilea. O altă experiență avută într-un infotrip: eram cu niște prieteni pe o stâncă, hotelul era la trei km distanță, dar nu se putea ajunge pe jos, era un drum îngust și periculos. Ne-am așezat la un birt și am văzut o mașină veche în apropiere. L-am rugat pe proprietar să ne ducă la hotel, dar eram șapte. Ne-am urcat toți în mașina aceea și șoferul conducea cu viteză pe drumurile cu serpentine, conducea și se uita în spate, la noi. Am zis că o să ajungem cu toții în mare…
Citește și: Recifele de corali, miracolul din adâncurile Mării Roșii în Sharm el Sheikh
