Parlamentul European continuă și anul acesta proiectul lansat în 2013 cu ajutorul aplicației Foursquare, “Descoperă Europa”, invitându-i pe toți europenii să redescopere bătrânul continent pornind de la o nouă listă de atracții turistice spectaculoase, dar mai puțin cunoscute.  Sub sloganul “Redescoperă Europa”, lista întocmită de Parlamentul European cuprinde 28 de destinații, câte una pentru fiecare dintre țările membre ale Uniunii Europene.

După ce, în 2013, Transfăgărășanul a fost bijuteria turistică a României inclusă pe lista Parlamentului European, anul acesta a venit rândul unui loc mult mai puțin cunoscut chiar și în rândul românilor. Linia de cale ferată dintre Caransebeș-Bouțari-Subcetate (județul Caraș Severin) a fost transformată de natură într-un peisaj mirific, desprins parcă din basme. Pornind de la o serie de fotografii surprinse într-o regiune similară din Ucraina, linia feroviară abandonată a fost supranumită, de internauți, “Tunelul iubirii” din România.

Până acum vreun an și jumătate, probabil doar localnicii știau ce frumuseți ascunde linia ferată dintre Caransebeș-Bouțari-Subcetate, unde natura a îmbrățișat șinele de tren și a creat un tunel natural absolut spectaculos. Ajuns în zonă din căutând apusul perfect de pe coama unui deal ce i-a atras atenția în timp ce se întorcea cu autobuzul de la serviciu, bloggerul Florin Avramescu a descoperit varianta românească, la fel de spectaculoasă a “Tunelului iubirii” din Ucraina, devenit deja celebru și în România. Porțiunea de cale ferată umbrită de tunelul de vegetație se află între localitățile Obreja și Glimboca.

“Împreună cu prietenul meu Mihai, ne-am hotărât să mergem să pozăm apusul de pe acel deal. Drumul făcut de căruțe și tractoare trece peste calea ferată pe care până acum ceva timp circula trenul de persoane atât de renumit în zonă pentru “viteza” lui , “Rapidul de Bautar”. Mihai rămăsese puțin în urmă , iar eu am ajuns primul la calea ferată și m-am oprit probabil și din respirat când am văzut ce ascundea locul ăla, pot sa vă asigur că atmosfera creată de lumina apusului a fost una de neuitat”, nota, în februarie anul trecut Florin Avramescu pe blogul personal.

Inaugurată în 1908

Construcția căii ferate Caransebeș-Bouțari-Subcetate a durat trei ani, fiind inaugurată la finalul anului 1908. Peisajul pe care îl străbate, de o frumusețe aparte, a pus însă la grea încercare abilitățile tehnice ale proiectanților, linia începând de la o altitudine de 204 metri (Cransebeș) și urcă până la 692 de metri altitudine, la Porțile de Fier (ale Transilvaniei). Iar porțiunea cea mai dificilă a fost cea între Bouțari și Porțile de Fier, pe o distanță de numai kilometri trenurile fiind obligate să străbată o diferență de nivel de 267 de metri, o adevărată provocare la momentul respectiv.

Pornind de la invenția unui inginer elvețian, Roman Abt, lansată în 1882, constructorii căii ferate Caransebeș-Bouțari-Subcetate au optat pentru șinele dințate, denumite cremaliere, iar locomotivele erau dotate cu roți dințate, montate în interiorul celor obișnuite, pentru a mări astfel aderența. De-a lungul anilor, pe această rută au circulat și locomotive cu aburi, dar și diesel.