Contractul pentru construirea în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov va fi semnat luna viitoare, iar lucrările vor începe în iulie. Finanţarea proiectului este stabilă “în mare parte”, a declarat directorul general al CNADNR, Narcis Neaga.

Termenul de finalizare şi costul total al autostrăzii vor putea fi anunţate abia după semnarea contractului, a precizat şeful CNADNR.

Nivelul taxei de utilizare a autostrăzii nu a fost stabilit deocamdată.

Asocierea Vinci-Strabag-Aktor este câştigătoarea concesiunii pentru construirea şi administrarea Autostrăzii Comarnic-Braşov, memorandumul de înţelegere fiind semnat la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria.

Atunci s-a anunţat că autostrada va avea 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

Autostrada tentativelor eşuate 

Concesionarii de acum au mai primit contractul pentru construirea autostrăzii, Strabag şi Vinci în 2004, prin selecţie de oferte, Vinci şi Aktor în 2009, în urma unei licitaţii.

În 2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a selectat trei firme pentru construirea tronsoanelor Bucureşti-Ploieşti (Strabag Austria), Comarnic-Predeal (Vinci Franţa) şi Predeal-Braşov (Ashtrom-Roichman, Israel). Un contract de parteneriat public privat pentru cosntruirea tronsonului Comarnic-Predeal a şi fost semnat în acel an cu Vinci, ceea ce în campania pentru alegerile prezidenţiale i-a dat prilejul candidatului de atunci Traian Băsescu să afirme că delegaţia franceză a venit în scop electoral la Bucureşti şi “să îşi ia tainul’.

Traian Băsescu susţinea că nu a existat niciun fel de licitaţie pentru construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov, că a fost “cel mult o selecţie de oferte, ceea ce este ilegal pentru lucrări mai mari de 100.000 de euro”, iar contractul pentru compania franceză Vinci este un cadou oferit de Adrian Năstase premierului francez.

Contractul pentru autostradă nu a mai fost semnat după schimbarea Guvernului, la sfârşitul anului 2004 şi după ce Comisia Europeană şi-a exprimat dezacordul privind modul cum au fost selectaţi concesionarii.

În 2009, asocierea Vinci-Aktor era desemnată câştigătoarea licitaţiei pentru realizarea unei autostrăzi de la Comarnic la Braşov, care ar fi trebuit să aibă 58 de kilometri. Ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu estima că va costa 1,5 miliarde de euro. În aprilie 2010, consorţiul a denunţat unilateral contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. Reprezentanţii consorţiului au arătat că statul român nu a acceptat anumite clauze, ceea ce a dus la imposibilitatea de a obţine finanţare pentru proiect.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti s-a construit între timp

În 2006 s-a deschis şantierul pentru construirea porţiunii de la Bucureşti la Ploieşti din autostrada spre munte. Experimental însă. Constructorii care au câştigat lucrări de la Moara Vlăsiei la Ploieşti, PA&CO International, Euro Construct Trading 98 şi UMB Spedition au primit ordinul de începerea lucrărilor dar nu şi terenurile expropriate. Atât ei,cât şi Impresa Pizzarotti & C. S.p.A., împreună cu Tirrena Scavi S.p.A, care au câştigat tronsonul de la Bucureşti la Moara Vlăsiei au început să lucreze efectiv în 2008, însă în ritmul în care CNADNR expropria terenurile şi făcea plăţile.  

Cei 62 de kilometri ar fi trebuit să fie gata în 201o. 56 dintre ei, de la centura Bucureştiului la Ploieşti s-au dat în folosinţă abia în 2012, iar şase , de la intersecţia Petricani cu Fabrica de Glucoză până la centură nu sunt gata nici acum. În ultimii ani CNADNR nu a avut bani să exproprieze terenurile de pe traseu. Abia acum organizează licitaţia pentru consultantul lucrării.

Ivisit.ro îţi recomandă şi: