În 2001, când am pășit pentru prima dată la sud de Dunăre, în drum spre Turcia, am avut senzația că Bulgaria e, poate, una dintre cele mai bacoviene țări pe care le-aș putea vedea vreodată. Drumul cu mașina prin munți, pe o ploaie torențială și o șosea desprinsă din poveștile cu fantome, mi-a înfrântat toată bucuria stârnită de gândul unei vacanțe însorite pe mult lăudatul litoral turcesc. Nici călătoria de întoarcere în țară n-a fost în culori mai vii: sate și orășele cu fațade gri, clădiri în paragină, curți neîngrijite și prea puțini oameni într-o țară ce părea nelocuită. Am zis atunci că Bulgaria va rămâne la coada listei cu destinații unde m-aș duce în vacanță.

Anul trecut, am tranzitat din nou Bulgaria, o dată, spre Istanbul, iar a doua oară în drum plajele însorite ale insulei Zakynthos. Și, printre discuțiile din autocar, indicațiile ghidului și pauzele de cafea, am descoperit o țară altfel decât mi se întipărise în memorie în urmă cu 12 ani. Iar fascinația mea pentru viața Reginei Maria mi-a purtat pașii, după ce i-am citit descrierile despre „Cuibul liniștit”, către micul orășel de coastă ce-i amintea de copilăria petrecută la Eastwell Park, în comitatul Kent. Așa am descoperit Balcicul și castelul lui cochet, cocoțat pe terasele cu vedere spre mare. Deja, după a treia interacțiune cu Bulgaria, atmosfera bacoviană ce mi se întipărise în memorie dispărea treptat, lăsând loc unor culori și peisaje vii, cu un farmec aparte, ce așteptau să fie descoperite.

Din „Orașul țarilor” către țărmul Mării Negre

Intrigată, dornică să aflu până la urmă ce are de oferit țara de a cărei existență am fost legați de nenumărate ori de-a lungul secolelor, atât în vremuri tulburi și pline de necazuri, dar și în perioade însorite, am pornit din nou la drum spre Bulgaria, încercând să las deoparte prejudecăți, clișee și etichete. De data aceasta, călătoriile mi-au fost ghidate chiar de către bulgari, infotripul organizat de oficialii din țara vecină pornind de la „Orașul țarilor”, Veliko Târnovo, către litoralul Mării Negre (atât de obsesiv comparat cu cel românesc), cu opriri atât în vechile așezări de coastă – Nessebar, Sozopol, Balcic – cât și în stațiunile ridicate în a doua jumătate a secolului XX, cum ar fi Albena sau Nisipurile de Aur.

I-am lăsat pe ghizii locali să depene firul poveștilor, să își laude, așa cum cred ei de cuviință comorile, să-mi arate crema hotelurilor de 4 și 5 stele cu care se mândresc operatorii de turism din Bulgaria, am gustat mâncăruri tradiționale, dar și interpretări proprii ale bucătăriilor internaționale (italienească și mexicană), am descoperit vestigii arheologice, pentru ei de o importanță deosebită nu doar la nivel local, pentru mine poate mai puțin spectaculoase decât anticipasem. Am dat peste clișee și etichete gata stabilite, am auzit nesfârșite întrebări despre ce vor, ce fac și cum sunt văzuți turiștii români care vin în Bulgaria, am aflat cât de plină de avânt ar fi industria turistică locală, dar am văzut în același timp, cu coada ochiului, de pe geamul microbuzului, nenumărate construcții neterminate și anunțuri de vânzare sau închiriere atârnate la geamul camerelor de hotel.

Cele șapte zile petrecute în Bulgaria mi-au deschis o fereastră spre câteva locuri despre care n-aș fi crezut că voi spune vreodată că aș vrea să le vizitez mai pe îndelete. Vechiul oraș Nessebar, inclus acum 31 de ani pe lista monumentelor UNESCO, mi-a rămas în suflet, la fel și castelul Reginei Maria, unde aș merge a treia oară pentru a dormi în Vila Prințului Nicolae și a savura o cafea în balconul aflat deasupra mării. Dar în același timp, am descoperit că stațiunile noi de pe litoralul bulgăresc, cu hotelurile de 5 stele, cu all și ultra-all inclusive, cu centrele lor SPA și plajele destul de lungi, nu diferă prea mult de litoralul românesc: aglomerație, kitsch, baruri și cluburi cu boxele la maxim, dansuri la bară și lume pestriță, de cele mai multe neavând habar ce înseamnă eleganța și bunul simț.

Dar despre locurile pe care le-am văzut, recenziile hotelurilor și situația turismului din Bulgaria vom povesti, pe îndelete, în zilele care urmează. Ivisit.ro vă invită să descoperim împreună Bulgaria și să ne împărtășiți și voi impresiile din vacanțele pe care le-ați petrecut la sud de Dunăre.

Vedere spre grădina castelului Reginei Maria din Balcic

Vedere spre grădina castelului Reginei Maria din Balcic