Clienţii restaurantelor şi barurilor care nu emit bon fiscal vor pleca fără să plătească, iar bacşişul va fi introdus în bonul fiscal, propun patronatele din turism, alături de TVA de 9% la alimentaţia publică şi scutirea de jumătate din taxele şi impozitele pe clădire pentru hotelurile cu activitate sezonieră.

Sunt câteva dintre cele 25 de măsuri revoluţionale propuse de ANAT şi FPTR pentru redresarea turismului românesc, înaintate Departamentului pentru IMM şi Turism şi Autorităţii Naţionale pentru Turism, pe 8 aprilie.

Propunerea ca cei care nu primesc bon fiscal în unităţile de alimentaţie publică să nu plătească consumaţia urmează modelul grecesc şi ar aduce bugetului de stat TVA, impozit pe profit şi alte taxe. Patronatele din turism au calculat că sumele astfel atrase la buget ar echivala cu pierderea din reducerea cotei de TVA la 9% pentru unităţile de alimentaţie publică, aceasta fiind o măsură îndelung solicitată de industrie.  

O altă măsură se referă la introducerea bacşişului în nota de plată, doar în condiţiile în care sumele ar suporta un impozit maxim de 16% pe venituri.

Patronatele susţin că trecerea bacşişului pe nota de plată ar da posibilitatea angajatorului să cunoască atât nivelul veniturilor reale obţinut de angajatul care serveşte, cât şi calităţile personale ale acestuia în procesul de servire a consumatorului, ştiut fiind că aceia care primesc bacşiş mai mare sunt vânzători mai buni şi trebuie recompensaţi şi de angajator prin stimulente.

Propunerea se referă mai mult la industria hotelieră, dar a fost susţinută şi de ANAT în cadrul parteneriatului pe care îl are cu FPTR, de a promova măsuri comune pentru relansarea industriei.

„Măsura propusă va putea avea efecte benefice doar dacă bacşişului de pe nota de plată i se va aplica un impozit maxim de 16%. În cazul în care cineva se va gândi să impoziteze bacşişul cu 80%, cât reprezintă în prezent media taxelor pe salariul net, măsura nu va funcţiona. De asemenea, propunerea o susţinem si va avea efecte benefice doar dacă va fi însoţită de măsuri în contrapondere, de reducere a TVA şi alte facilităţi fiscale pentru turism. Noi ne-am făcut datoria de a indica câteva resurse pentru a susţine facilităţile pe care le considerăm absolut necesare”, a declarat pentru Mediafax, Lucia Morariu, preşedinte ANAT.

Morariu spune că de câte ori patronatele au cerut facilităţi fiscale pentru industria turismului li s-a cerut să identifice sursele de alimentare a bugetului, “pentru a pune de la început ceva în loc”.

În lista înaintată acum autorităţilor se cer din nou facilităţi pentru industria turistică, precum scutirea de impozit pe profitul reinvestit în turism, cota TVA redusă la 9% pentru toate activităţile din turism sau recunoaşterea primirii de turişti străini în România ca activitate de export, scutirea de impozitul de 16% pentru profitul reinvestit de către structurile de primire turistică şi agenţiile de turism, şi clarificarea procedurilor şi regulilor necesare pentru a dovedi perioada de funcţionare de minim şase luni în staţiunile cu activitate sezonieră, în vederea obţinerii scutirii de 50% pentru taxele şi impozitele pe teren şi clădire.

O altă solicitare este stabilirea unui program de promovare care să susţină turismul medical în România şi elaborarea în regim de urgenţă a unei broşuri dedicate.