După aproape 25 de ani de capitalism, România mai are încă multe lucruri de învățat și, mai ales, de rezolvat în ceea ce privește patrimoniul cultural-turistic. Iar succesul unor proiecte de conservare, precum cel de la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava, recent lăudat de Comisia Europeană, este umbrit de numeroasele semnale de alarmă, lansate de diferite organizații internaționale, cu privire la starea de degradare a unora dintre obiectele cultural-turistice emblematice ale României, cum ar fi satele medievale din zona Carpaților.

Cel mai recent avertisment cu privire la pericolul în care se află patrimoniul românesc vine de la organizația europeană privind protejarea patrimoniului cultural european, Europa Nostra, care a nominalizat 60 de biserici din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei pentru a fi incluse în programul “Cele mai degradate șapte situri europene”. Lista finală va fi publicată pe 5 mai, în cadrul Congresului European al Patrimoniului, organizat la Viena.

Situri din Armenia, Italia, Grecia, România, Portugalia, Rusia, Serbia, Belgia, Bulgaria și Macedonia

Programul se desfășoară sub egida organizației Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, iar cele 11 nominalizări au fost făcute de o comisie de experți internaționali, pe baza propunerilor primite.

Lista de nominalizări cuprinde următoarele situri: mănăstirea Sf. Gregorius, Dsegh, Armenia; scena originală, datând din 1834, a Teatrului Bourla, din Antwerp, Belgia; sanctuarul tracic (sec. 5-3 î.Hr.) din Mișkova niva, Bulgaria; cartierele istorice Dolcho și Apozari din orașul Kastoria, Grecia; fortăreața din Alessandria, Italia; situl arheologic roman din Golme Gradiste, Macedonia; popasul de la Montalegre, Portugalia, al pelerinilor care mergeau la Santiago de Compostela; turnurile Palatului Național Mafra, Portugalia;  bisericile din lemn din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei, România; un cartier din Cerniakovsk, Rusia, proiectat de arhitectul Hans Scharoun și sinagoga din Subotica, Serbia.

“Aceste monumente și situri au fost nominalizate ținându-se cont de valoarea lor culturală remarcabilă și de starea lor de degradare. Un rol important a jucat și gradul de implicare al comunității locale și a diferitelor organisme de stat sau private, dar potențialul acestor situri de a stimula dezvoltarea socio-economică a zonei”, a explicat Piet Jaspaert, președintele comitetului internațional de experți.

Biserica  Târnăvița

Biserica Târnăvița

80% dintre biserici sunt abandonate sau folosite foarte rar

Propunerea privind bisericile de lemn România a venit din partea fundației Pro Patrimonio, înființată în anul 2000 de arhitectul Șerban Cantacuzino, cu scopul de a salva și conserva patrimoniul arhitectural și cultural românesc.

Unele dintre ele de dimensiunea unei case țărănești, cele 60 de biserici din lemn au fost construite în sec. XVIII – XIX de către comunitățile locale, fiind cele mai sudice exemple ale arhitecturii din lemn a Europei Centrale și de Nord. În secolul XX, dezvoltarea economică a impus tendința, și la sate, de a înlocui lăcașurile de cult din lemn cu altele din piatră, ceea ce a dus la decăderea acestora, în prezent aproximativ 80% dintre ele fiind abandonate sau simple capele în cimitire, explică fundația Pro Patrimonio în descrierea trimisă organizației Europa Nostra.

Reprezentanții fundației românești subliniază și eforturile comunităților locale de a reabilita aceste biserici, dar atrag atenția că aceste eforturi nu sunt suficiente, fiind nevoie, de asemenea, și de o linie unitară și coerentă în procesul de conservare. Printre avantajele oferite de o asemenea abordare, fundația enumeră revitalizarea vechilor meșteșuguri și a materialelor și tehnicilor tradiționale de lucru, precum și inițierea tinerilor în tainele acestora, dar și întărirea relațiilor din interiorul comunității locale.